După doar câțiva ani în care România a renunțat la acordul cu FMI, care s-a tradus prin politici de austeritate, care au influențat puternic deciziile guvernamentale, nu este departe momentul în care țara noastră va fi nevoită să semneze un nou acord. Îmi bazez afirmația pe faptul că deși anul trecut România a avut o creștere economică spectaculoasă, bazată însă pe consum, creșterea gradului de îndatorare nu s-a reflectat în investiții publice. Pe de altă parte, promisiunile electorale populiste de anul trecut și implementarea lor în acest an, fără a avea un suport economic real, ne vor împinge rapid spre semnarea unui nou acord cu creditorii internaționali.

Cel mai elocvent exemplu al intrării pe acest drum este faptul că România, guvernul, deși are nevoie de fonduri europene, se pare că nu are resursele bugetare necesare pentru a asigura cofinanțarea proiectelor europene. Dacă s-ar aloca de la buget sumele necesare cofinanțării investițiilor din fonduri europene la nivelul așteptat, deficitul bugetar ar depăși limita de 3% din PIB impusă de Comisia Europeană.

Având în vedere aceste premise, sunt sceptic în privința atingerii ritmului de creștere economică de 5% pe baza căruia este fundamentat bugetul pentru 2017. Iar această situație ar putea genera trei efecte. Fie vom asista la o temperare a cheltuielilor bugetare pentru majorarea pensiilor și salariilor bugetarilor, oferite cu larghețe până acum, fie o limitare a investițiilor sau vom avea o creștere a taxelor și impozitelor. Un alt aspect de care trebuie să ținem cont este că bugetul a fost adoptat cu întârziere. Acest fapt, dublat de birocrația stufoasă și procedurile greoaie în cazul licitațiilor, va genera un nivel extrem de redus al investițiilor publice. Scăderea sumelor alocate investițiilor statului va fi însă o gură de oxigen pentru guvern, deoarece va reduce presiunea pe deficitul bugetar.

Drumul pe care a pornit guvernul în acest an, dublat și de evoluția încasărilor din primele luni ale anului, mult sub cele prognozate, îmi oferă aproape certitudinea că la sfârșitul acestui an sau în prima parte a anului 2018, vor reîncepe negocierile pentru un nou acord cu Fondul Monetar Internațional. O astfel de înțelegere va fi însoțită de un întreg cortegiu de dezavantaje, pentru că vom fi nevoiți să stăm din nou cu mâna întinsă înspre creditorii internaționali și să implementăm politicile de austeritate ale acestora.

Dr. ec. Adrian CRIVII, FICS, REV, MAA
Director general DARIAN DRS SA